bogdan rata

Va impartasesc si voua mesajul primit pe mail de la un prieten sculptor , al carui amic, fost coleg de faculta ( Arte , Bucuresti),lucreaza la Volvo, in Suedia. Textul apartine acestiu designer roman de l la "Vikinga" a carui nume sincer nu il cunosc. ÃŽn curând se împlinesc 18 ani de când am început să lucrez la Volvo, o întrerindere suedeză. A lucra cu ei este ceva foarte interesant. Orice proiect aici ia 2 ani pentru a se concretiza, oricăt de ingenioasă sau de simplă ar fi ideea. Este o regulă. Procesele de globalizare cauzează în noi ( brazilieni,argentinieni, columbieni, peruani, mexicani, venezuelieni, australieni, asiatici etc...) o anxietate generalizată, cauzată de imperativul căutării de rezultate imediate. ÃŽn consecinÈ›ă, stilul nostru rapid nu se încadrează deloc cu termenele de scadenÈ›ă întârziate ale suedezilor. Suedezii dezbat, È™i iar dezbat, organizează â€n†ședinÈ›e, efectuează evaluări, etc...Și lucrează după o schemă mult mai încetinită. Ceea ce e uimitor, este că acest stil tot timpul dă rezultate, în timpul lor ( al suedezilor ), astfel ca punând împreună maturitatea necesităÈ›ii cu tehnologia potrivită, nu prea înregistrează pierderi. Pe scurt: 1. Suedia este de mărimea unui singur stat din Mexic 2 .Nu are decât 2 milioane de locuitori 3 Cel mai mare oraÈ™, Stockholm, abia dacă are 500 de mii de locuitori, aÈ™a ca o mică localitate din Mexic 4. Mari intrerinderi cu capital suedez: Volvo, Scania, Ericsson, ABB, Nokia, Nobel Biocare, etc. Nimic rău în asta, nu-i aÈ™a ? Pentru a avea o idee despre importana lor, ajunge să menÈ›ionez că Volvo face motoarele propulsoare ale navetelor de la NASA. Poate se înÈ™eală suedezii, dar ei sunt cei care-mi dau mie salariul. Trebuie să menÈ›ionez că nu cunosc un alt popor care să aibă o cultură colectivă ca a suedezilor. Vă voi povesti o scurtă istorie doar ca să vă faceÈ›i o idee: Prima dată când m-am dus în Suedia în 1990, unul dintre colegii mei suedezi mă aducea la serviciu în fiecare dimineaÈ›ă cu maÈ™ina lui. Era în septembrie, era frig È™i fulguia. Ajungeam foarte repede la intreprindere È™i el parca maÈ™ina tot timpul foarte departe de intrare. ÃŽn fiecare dimineaÈ›ă vin în jur de 2 mii de angajaÈ›i cu maÈ™ina la serviciu. ÃŽn prima zi nu am făcut nici un comentariu, nici în a doua sau a treia, dar în una din zilele ce au urmat, cu un pic mai multă încredere, l-am întrebat pe colegul meu: AveÈ›i locuri de parcare fixe aici ? Am văzut că parcarea e complet goală când ajungem È™i totuÈ™i tu parchezi la mare distanÈ›ă de intrare... Iar el mi-a rspuns pur È™i simplu: Nu, dar noi, care ajungem foarte devreme, avem tot timpul să mergem până la intrare, pe când cei care ajung mai târziu, au mai multă nevoie să găsească locuri mai aproape de intrare, nu crezi ? ImaginaÈ›i-vă ce faÈ›ă am făcut. Și acest lucru a fost suficient ca să-mi schmb în profunzme mentaltatea Mai nou, în Europa, există un curent denumit â€Slow Food†(Slow Food International Association ) AsociaÈ›ia inernaÈ›ională a alimentaÈ›iei cu răbdare, a cărei simbol este melcul. ( ÃŽÈ™i are centrul în Italia ). Ceea ce predică această miÈ™care â€slow food†este că oamenii trebuie să mănânce È™i să bea lent, pentru a savura mâncarea, pentru a se bucura de procesul de preparare al mâncării de calitate, împreună cu familia, cu prietenii, fără grabă. Ideea este de a se opune spiriului â€Fast food†și a tot ceea ce reprezintă el ca stil de  viaÈ›ă. Surpriza este că această miÈ™care Slow Food, serveÈ™te pentru una mult mai amplă: Slow Europe, după cum descrie revista Business Week în ultimele sale ediÈ›ii europene. Totul a pornit de la punerea în discuÈ›ie a grabei È™i nebuniei generate de globalizare, de-a avea nivelul vieÈ›ii în cantitate mare, opus calităÈ›ii ( mă refer la calitate de viaÈ›ă, sau calitate umană ) Conform revistei Business Week, muncitorii francezi, char dacă lucrează mai puÈ›in ( 35 de ore pe săptămână ), sunt mai productivi decât colegii lor americani sau britanici...Și germanii, care în multe intrerinderi au adoptat săptămâna de lucru de 28,8 de ore muncă, au văzut prductivitatea crescută cu lăudabilul 20%. Această atitudine numită slow atitude atrage atenÈ›ia până È™i a americanlor, discipolii lucrului rapid, imediat È™i în cantitate mare. Pe de altă parte, această atitudine fără grabă nu înseamnă să se facă mai puÈ›in, nici să se obÈ›ină calitate È™i producÈ›ie mai mică, ci rezultând astfel, mai multă perfecÈ›iune, atenÈ›ie la detalii È™i mai puÈ›in stress. Practicând acest lucru în viaÈ›ă, înseamnă o întoarcere la valorile familiei, ale prieteniilor, ale timpului liber, ale bunei comodităÈ›i, ale vieÈ›ii în micile comunităÈ›i. O întoarcere la aici, prezent È™i concret, opus mondialului  indefinit È™i anonim, înseamnă a È›ine seama de valorile esenÈ›iale ale fiinÈ›ei umane, de micile plăceri ale cotidianului, ale vieÈ›ii simple È™i ale convieÈ›uirii, ale religiei È™i credinÈ›ei. ÃŽnseamnă un mediu mai puÈ›in coercitiv, mai vesel, mai calm, mai productiv, mediu în care toÈ›i oamenii fac cu plăcere ceea ce È™tiu ei mai bine să facă.  E recomandabil să ne gândim mai în amănunt la toate acestea. E posibil ca vechile proverbe: â€cu răbdarea se trece marea†și â€graba strică treabaâ€, să merite din nou atenÈ›ia noastră în aceste timpuri de nebunie. Nu ar fi bine ca intreprinderile din comunitatea, oraÈ™ul, statul, È›ara noastră să înceapă a dezvolta programe serioase de calitate, fără grabă, pentru a mări productivitatea È™i calitatea produselor È™i serviciilor, fără a pierde calitatea umană ? ÃŽn filmul â€Parfum de femeie†există o scenă de neuitat în care orbul (interpretat de Al Pacino ) invită o fată la dans È™i ea îi spune: â€Nu pot, logodnicul meu va sosi în curândâ€. La care orbul îi răspunde: â€È˜tii, viaÈ›a se trăieÈ™te într-o clipă†și o ia la un tango. Cel mai bun moment al acestui film este această scenă de 2 sau 3 minute. MulÈ›i trăiesc alergând după timp, È™i îl ajung doar când mor, fie de un infarct, fie de un accident pe autostradă, pentru că goneau prea tare, ca să ajungă la timp. AlÈ›ii sunt prea nerăbdători să trăiască în viitor, È™i uită să trăiască în prezent, care este unicul timp care există cu adevărat. ToÈ›i avem pe această planetă acelaÈ™i timp, nici mai mult, nici mai puÈ›in de 24 de ore pe zi...DiferenÈ›a stă în utilizarea acestor ore de către fiecare dintre noi. Trebuie să învăÈ›ăm să profităm de fiecare moment, pentru că, după cum zicea John Lenon: â€ViaÈ›a este ceea ce se întâmplă în timp ce planificăm viitorulâ€. Vă felicit pentru că aÈ›i reuÈ™it să citiÈ›i acest mesaj până la sfârÈ›it. MulÈ›i l-ar fi citit doar până la jumătate, ca să nu piardă timpul,...atât de valoros în această lume globalizată ! 

Am urmatoarea problema  cu v50-ul meu 2.0 D din 2005: foarte neregulat ,cateodata la cateva zile sau chiar la saptamani, de obicei cand stau la stop si pornesc de pe loc nu pot sa o accelerez ,motorul face un sunet ciudat si se opreste.Face o data sau de doua ori dupa care merge impecabil .Nu da nici o eroare pe bord si nici nu se aprinde vreun bec , parca nu se alimenteaza calumea. Am fost la VOLVO Timisoara si mi-au spus ca pana cade de tot nu au ce sa-i faca ca nu stiu ce are, dar eu de atunci am mai facut vreo 3500 km. parca in ultima saptamana a facut mai des (de 2 ori) si am ramas cu ea in mijlocul intersectiei pe care am blocat-o total. I-am dat cheie de vreo doua ori si am incercat regulat sa accelerez. dintr-o data acceleatia si-a dat drumul si gata ,asta a fost tot. multumesc si astept sfaturile voastre. Bogdan

nu . Am fost la Volvo Tm si mi-au spus ca daca simtoma e periodica testerul nu o sa dea nici o eroare , mai ales ca in momentul cand pune testerul masina merge foarte bine.Ziceau sa merg cu ea cand cade de tot sau face aceasta simtoma tot timpul pt ca nu vor sa schimbe ceva piesa cu presupusul.Mi-au spus ca ar fi posibil ca valva EGR ( sau ceva de genu') sa fie infundata. multumesc

artist (sculptor), si mai predau si cateva ore la Facultatea de Arte Timisoara.

Eu am schimbat-o la 175000 km la Volvo service Baia Mare ( tot un v50 2.od 2005 am) si cei de acolo mi-au spus ca noua curea o sa duca 120000 km.    Miram-as sa traiasca atat noua curea. Oricum ei mi-au spus ca au pus curea originala

mersi mult functioneaza si la v50 2005

sigur faza scurta e arsa . si eu am meniu in franceza pe v50-ul meu si am avut aceasi problema. te costa 12 lei si poti sa il schimbi singur in 10 minute

salutari tuturor, am un v50 2.0 diesel 136 cp din 2005. are un tacanit la motor la rece.dupa ce motorul se incalzeste ,tacanitu dispare si suna impecabil. am fost la volvo service in baia mare si mi-au spus ca volanta are o mica uzura ceea ce mi-e greu de crezut pentru ca schimba vitezele foarte bine. toti cei cu care am vorbit mi-au spus ca ar fi vorba de tacheti. daca puteti sa ma sfatuiti as fi recunoscator. multumesc. bogdan

dragilor, nevasta-mea a dat cu v 50 -ul meu intr-un mondeo si la facut praf: la volvo am schimbat bara fata si e ca nou. mondeo-ul  l-au mutau pe rampa de acolo. deci depinde mult de dinamica accidentului

buna baieti am si eu un v50 din 2005 (recent cumparat) 2.0 d. ce filtru de particule are ? euro 4 sau euro 3? multumesc