LeChuck

am zis, si mi s-a spus ca vorbesc prostii. am citat ca sa se vada ca nu spun prostii. dar cred ca ar fi mai bine sa nu mai spun nimic. ce zici?

merci frumos pt. compliment. insa ceea ce scrie sus nu imi apartine, la fel de putin ca si urmatoarele randuri: Pitagora si Versurile de Aur Acest mare filosof al lumii antice, cunoscut în timpurile noastre mai mult pentru realizările sale matematice, a fost un spirit profund ÅŸi dedicat căutării adevărului despre om ÅŸi Univers. De fapt, el nu a fost doar un filosof, ci ÅŸi un iniÅ£iat al lumii sale, ÅŸcoala înfiinÅ£ată de el având toate caracteristicile unei ÅŸcoli iniÅ£iatice. Născut în 580 î.Hr. în insula Samos din Grecia, în timpul domniei tiranului Polycrate, a fost fiul unui bogat negustor de inele, ÅŸi al unei femei numită Partenisa. ÃŽncă dinainte de naÅŸterea sa, oracolul le prezisese părinÅ£ilor "un copil care va aduce bunăstare tuturor oamenilor, în toate timpurile." El s-a dezvoltat armonios, fiind blând, drept ÅŸi înÅ£elept. A studiat la Samos filosofie ÅŸi principiile fizicii cu profesori vestiÅ£i (Thales, Anaximandru, Hermodamas), însă nu era mulÅ£umit. SimÅ£ea că trebuia să existe o cunoaÅŸtere mai completă. La opsprezece ani, părăsi Samosul pentru Egipt, având o scrisoare de recomandare a regelui Samosului către faraonul Amasis. ÃŽn templele egiptene, parcurse toate treptele iniÅ£ierii, trecând acele probe deosebit de dificile despre care au rămas doar descrieri vagi, ajungând la cel mai înalt grad preoÅ£esc. Acum, el cunoÅŸtea ÅŸtiinÅ£a numerelor ÅŸi arta voinÅ£ei. Ar fi putut rămâne acolo, bucurându-se de toată cinstea, dar soarta hotărâse altfel. Egiptul a fost invadat de perÅŸi ÅŸi cucerit, faraonul ucis, iar pe tron s-a urcat persanul Cambyse. Pitagora a fost trimis la Babilon, împreună cu alÅ£i sacerdoÅ£i. Acolo, el a avut ocazia să înveÅ£e ÅŸi despre alte doctrine: cea zoroastriană, ÅŸi cea ebraică a iudeilor prizonieri în Babilon ca ÅŸi el. Acum, el deja cunoÅŸtea despre viaÅ£ă ÅŸi univers mai multe decât orice om al timpului său. ÃŽnÅ£elesese că toate religiile erau "feÅ£e" ale aceluiaÅŸi adevăr, "croite" pe măsura fiecărui popor ÅŸi stări sociale. După 12 ani de captivitate în Babilon, reuÅŸi să se întoarcă în Samos prin intervenÅ£ia la rege a unui medic, compatriot al său. Când a păÅŸit din nou pe pământul patriei, nu o mai văzuse de 34 ani. ÃŽn următorii ani, el cutreieră toată Grecia: vizită sanctuarul lui Jupiter, asistă la jocurile olimpice, apoi merse la Delfi, unde reorganiză activitatea acestuia ÅŸi instrui o nouă pythonisă. După toată această activitate pregătitoare, merse la Crotona, în Sicilia, la extremitatea golfului Tarent, unde deschise vestita sa Åžcoală. El alesese această locaÅ£ie, întrucât senatul Crotonei era mult mai permeabil ideilor sale filosofice decât orice stat grecesc. ForÅ£a spiritului lui Pitagora era extraordinară. El reuÅŸi să convingă tinerii desfrânaÅ£i să se îndrepte pe căile virtuÅ£ii, ÅŸi pe tinerele bogate ÅŸi cheltuitoare să îÅŸi ofere bijuteriile templului. Deasemenea, reuÅŸi să câştige de partea sa cetăÅ£enii bogaÅ£i ÅŸi Senatul, astfel încât să îÅŸi asigure sprijinul financiar necesar înfiinÅ£ării Institutului. A fost atât perioada sa de glorie, cât ÅŸi a filosofiei iniÅ£iatice. Institutul său era constituit după regului înfiinÅ£ate de sine, dar similare templelor egiptene ÅŸi greceÅŸti. ÃŽnainte de a fi admiÅŸi, discipolii trebuiau să treacă niÅŸte probe, în primul rând de ordin psiho-moral. Li se punea la încercare orgoliul, capacitatea de devotament ÅŸi prietenie, ÅŸi dorinÅ£a de a afla misterele lumii. Aceste probe erau foarte serioase, iar cei respinÅŸi, nu mai erau reprimiÅ£i. A fost ÅŸi unul dintre motivele pentru care Pitagora ÅŸi-a făcut mulÅ£i duÅŸmani. ÃŽnvăÅ£ământul său consta atât în ore de studiu asupra alcăturii tainice a universului, ÅŸi a călătoriei sufletului omenesc dinainte de naÅŸtere ÅŸi până la moartea fizică, cât ÅŸi în ore de gimnastică ÅŸi exerciÅ£ii fizice - întrucât el socotea că spiritul ÅŸi trupul trebuie să se dezvolte împreună în mod armonios. Existau ÅŸi anumite reguli de puritate alimentară, discipolii având o alimentaÅ£ie vegetariană, sau lacto-vegetariană. Atât dimineaÅ£a, la sculare, cât ÅŸi seara, înainte de culcare, discipolii recitau "Versurile de aur" - o sinteză a învăÅ£ăturii sale, care cuprindea regulile morale ÅŸi de viaÅ£ă ce trebuiau urmate de discipol pentru a păÅŸi pe calea virtuÅ£ii, ÅŸi a ajunge într-un final "zeu nemuritor, etern ÅŸi pentru totdeauna învingător al morÅ£ii". ÃŽn concepÅ£ia sa, ca ÅŸi a tuturor învăÅ£ătorilor spirituali din toate timpurile, inclusiv a celor creÅŸtini, drumul spiritual cuprindea trei etape: - purificarea sau noviciatul - pregătirea - care la el cuprindea studiul numerelor, ÅŸi al valenÅ£elor lor simbolice ÅŸi sacre (întrucât pentru filosof numerele nu erau simple simboluri matematice, ci entităÅ£i vii cu rol în susÅ£inerea universului) - desăvârÅŸirea - în această etapă el predând discipolului noÅ£iuni aprofundate de cosmogonie ÅŸi psihologie esoterică (evoluÅ£ia sufletului uman) Ca să ne facem o idee despre cunoaÅŸterea lui Pitagora, trebuie să spunem că el cunoÅŸtea universul atât din punct de vedere fizic, cât ÅŸi metafizic. El ÅŸtia despre dubla miÅŸcare a pământului, ÅŸtia că există planete asemănătoare pământului, că stelele sunt sisteme solare guvernate de aceleaÅŸi legi ca ÅŸi al nostru. Åžtia ÅŸi despre cele cinci stări de agregare ale materiei, a cincea fiind eterul - o stare imponderabilă pe care o putem asimila conceptului de energie. Åžtia deasemenea despre transformările fizice suferite de pământ - de la starea gazoasă, care prin lichefiere ajunsese fluidă ÅŸi lichidă, ÅŸi apoi solidă. ÃŽnsă, pe lângă aceste cunoaÅŸteri care Å£ineau de lumea fizică, el mai ÅŸtia ÅŸi substratul spiritual al fenomenelor: succesiunea celor ÅŸapte sfere, sau ceruri- de la regiunea sublunară, aflată cea mai aproape de pământ, sau cerul încarnărilor, ÅŸi până la cerul neclintiÅ£ilor, sau Olimpul ceresc. CunoÅŸtea deasemenea faptul că acest Univers vizibil nu era decât o formă a Sufletului Lumii, care trecea prin etape de concentrare ÅŸi de dispersie. Åžtia ÅŸi despre regnurile ÅŸi speciile animale faptul că ele emanau de la Tatăl într-o ordine imuabilă, fiind din ce în ce mai evoluate în succesiune, pe măsură ce cobora la încarnare un grup de suflete mai evoluate. Astfel explica el apariÅ£ia omului ca fiind veriga finală a creaÅ£iei, având sufletul cel mai evoluat. Toate aceste "coborâri" aveau loc prin penetrarea pământului de către Puterile cereÅŸti responsabile de apariÅ£ia vieÅ£ii. ÃŽn continuare, Pitagora le vorbea discipolilor despre drumul sufletului omenesc înspre stare de "erou" ÅŸi "semizeu" (echivalent, probabil, cu cea de sfânt). El admitea reîncarnarea, sau transmigraÅ£ia sufletului, ca fiind mecanismul evolutiv prin care sufletul acumulează noi cunoaÅŸteri, ÅŸi se purifică până la stadiul ultim. Spunea chiar că sunt posibile reîncarnări ÅŸi pe alte planete. Vorbea ÅŸi despre "ÅŸederea" sufletului între reîncarnări în sfere cereÅŸti corespunzătoare gradului evoluÅ£iei sale. CunoaÅŸterea sa a fost strânsă în mai multe manuscrise, care din păcate au fost distruse aproape în totalitate o dată cu distrugerea ÅŸcolii. ÃŽn timpul lui Platon, la peste un secol de la moartea lui Pitagora, mai circula doar unul singur, pe care Platon l-a plătit cu bani grei. După cum spuneam, în cele din urmă, ÅŸcoala a fost distrusă în timpul unei sălbatice rebeliuni populare condusă de un oarecare Cylon, un fost discipol respins. Zeci de ani Crotona, ÅŸi multe alte oraÅŸe siciliene (Tarent, Heraclea, Metaponte, Catana, Agrigente, Sybaris, etc.) fuseseră efectiv conduse de către Maestru prin intermediul consiliului celor trei sute - un ordin politic, ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi religios, care aplica la nivelul statelor legile morale, sociale ÅŸi politice derivate din ÃŽnÅ£elepciunea eternă. Două mii de cetăÅ£eni din Crotona renunÅ£aseră la averile lor, pentru a trăi în împreună în comunitatea condusă de Maestru. A fost o perioadă de înflorire a păcii, ÅŸtiinÅ£ei, moralităÅ£ii. Cetatea Sybaris, care atacase Crotona, fu învinsă ÅŸi silită să aplice aceleaÅŸi reguli. Åži, după toată acestă epocă luminoasă, invidia ÅŸi ura unui individ meschin, care a ÅŸtiut să trezească patimile populare prezentându-l pe Pitagora ca pe un tiran, ÅŸi atentator la libertatea poporului, au distrus această minunată Åžcoală. Åžcoala a ars, găsindu-ÅŸi moartea treizeciÅŸiopt de discipoli ai Maestrului, ÅŸi chiar ÅŸi el-însuÅŸi. CeilalÅ£i discipoli au fost vânaÅ£i în toată Italia, însă ei s-au răspândit în restul Siciliei ÅŸi Grecia, ducând învăÅ£ăturile Maestrului. Se spune că un manuscris ar fi fost salvat chiar de către un fiu al său. (Pitagora a fost căsătorit cu o femeie-iniÅ£iată, ÅŸi a avut o familie model. Dealtfel, el admitea ÅŸi femei la ÅŸcoala sa, însă le oferea o iniÅ£iere diferită. Femeia era păstrătoarea focului sacru al familiei, iar atunci când soÅ£ii aÅŸteptau un copil, ei urmau o purificare spirituală deosebită, pentru a atrage un suflet nobil la încarnare.) Åžcoala lui Pitagora a mai dăinuit, pe ascuns, încă 250 de ani, membrii săi având între ei o iubire ÅŸi o grijă deosebită, după învăÅ£ăturile Maestrului. Pitagora a fost nu numai un filosof, ci ÅŸi un iniÅ£iat de prim rang, el având atât o cunoaÅŸtere dobândită (în templele din Egipt, Babilon, Grecia), cât ÅŸi una revelată. Meritul său constă în a fi prezentat o concepÅ£ie unitară asupra moralei, ÅŸtiinÅ£ei ÅŸi religiei, care în accepÅ£iunea sa nu erau decât feÅ£e ale aceluiaÅŸi adevăr. Åži, cred că nu am putea încheia mai nimerit decât prin ultimele sale Versuri de Aur, care reprezintă un fel de sinteză a învăÅ£ăturii sale: "Meditează asupra fiecărui lucru, lăsându-te condus de InteligenÅ£a perfectă din înalt, Åži, de vei ajunge, după ce îÅ£i vei abandona trupul, în liberul eter, vei fi zeu etern, nemuritor, ÅŸi pentru totdeauna învingător al morÅ£ii." Bibliografie: "Marii iniÅ£iaÅ£i" de Eduard Schuré "Versurile de aur" - comentate de Hierocles

citat: "Se ÅŸtie că primul filosof elin cunoscut ca atare a fost Thales din Milet (640-558.î.e.n.) El nu a căpătat această titulatură doar întrucât a fost un fel de „homo universalis†al epocii sale, având cunoÅŸtinÅ£e în aproape toate ramurile gândirii. (Datorită înÅ£elepciunii ÅŸi universalităÅ£ii cunoaÅŸterilor sale fiind inclus ÅŸi în lista celor ÅŸapte înÅ£elepÅ£i ai lumi antice, alături de: Solon, Periandros, Cleobulos, Chilon, Bias ÅŸi Pittacos). El a fost filosof întrucât a fost primul care a delimitat domeniul distinct al philosophiei, dându-i un fel de primă definiÅ£ie:â€BărbaÅ£ii iubitori de înÅ£elepciune se informează asupra unei sumedenii de lucruri, dar pentru a trece mai departe, la aflarea naturii lucrurilor.†Printre această „sumedenie de lucruri†de care a fost interesat (ÅŸi dintre care enumerăm astronomia, morala, arhitectura, economia, politica) se afla, în plan principal, ÅŸi matematica. Ca geometru, el a fost primul care a înscris un triunghi dreptunghic într-un cerc, ÅŸi primul care a ÅŸtiut că unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt egale. De fapt, se cunosc 5 teoreme ale lui Thales, cu o valabilitate atemporală. 1. un cerc este împărÅ£it în două părÅ£i egale de diametru 2. unghiurile bazei unui triunghi isoscel sunt egale 3. unghiurile opuse la vârf sunt egale 4. un triunghi este determinat dacă sunt date o latură ÅŸi unghiurile adiacente ei 5. unghiul înscris într-un semicerc este unghi drept. El a fost cel care a introdus geometria în Grecia, după ce a studiat-o în timpul călătoriilor sale iniÅ£iatice în Egipt. Thales a fost initiat in Egipt in matematica, geometrie si astronomie. El a prevazut regelui Cresus o eclipsa de soare pe care o calculase, era in masura sa fixeze sisteme egiptene de masurat, sa calculeze inaltimea piramidelor ,sa puna la punct mijloace pentru indiguirea riului Haly, si sa determine cu exactitate anul de 365 de zile. Pentru informare, ÅŸi oarecum sistematizat, iată ÅŸi multitudinea ÅŸi valoarea preocupărilor sale din afara ariei matematicii: Ca astronom, s-a ocupat cu prezicerea eclipselor de soare ÅŸi cu fixarea solstiÅ£iilor. Ca inginer, a abătut apele râului Kalys (Haly), astfel încât să curgă ÅŸi prin stânga, ÅŸi prin dreapta armatei, întorcându-se apoi în vechea lui albie. Ca moralist, se cunosc două răspunsuri ale sale la două la fel de importante întrebări: „ce este greu†, răspuns: „a se cunoaÅŸte pe sineâ€; „ce este uÅŸor?â€, răspuns: „a da sfaturi altoraâ€. ÃŽn domeniul economiei, Digenes Laertios relatează o întâmplare care i-a consfinÅ£it calităÅ£ile în acest domeniu. Se spune că, întrucât oamenii îi minimalizau calitatea de filosof văzându-l sărac, el a făcut o demonstraÅ£ie în acest sens. Observând prin calcule astrologice că anul următor va fi o recoltă abundentă de măsline, el a închiriat toate presele de ulei din Milet ÅŸi Chios încă din timpul iernii. Când a sosit momentul recoltei, el le-a subânchiriat în condiÅ£iile dorite de el, strângând o mare avere. Astfel, el a demonstrat că un filosof (ÅŸi un matematician) se poate îmbogăÅ£i dacă doreÅŸte, ÅŸi dacă îl interesează acest lucru, dar nu acesta este scopul său primordial. De asemenea, era ÅŸi un priceput consilier în probleme politice, după cum relatează acelaÅŸi Diogene Laertios. După cum am spus, Thales a fost interesat de toate aceste domenii, dar mai presus de aceasta, el a căutat să identifice principiul, sau fiinÅ£a lumii. După el, acest principiu era apa . După el, „toate se nasc din apă, ÅŸi se întorc în apă.†. Sa luam, mai intii, literal, aceste afirmatii. “Apa este principiul fundamental al tuturor lucrurilor, din care s-au format toate …; … s-au format continuu si in care toate se reintorc. Transformarea lucrurilor rezulta din comprimare si diluare. “ Sa presupunem ca Thales nu se referea la apa terestra, ci la spatiu. Ceea ce rezulta, daca inlocuim cuvintul “apa“ prin “spatiu“ este extrem de incitant: “Spatiul este principiul fundamental al tuturor lucrurilor, din care au aparut toate, s-au creat continuu si in care toate se reintorc. Transformarea lucrurilor rezulta din comprimarea si diluarea spatiului. ( Citat din “Puterea vindecatoare a piramidelor“ , Manfred Dimde ) Un continuator al ideilor thalesiene (ÅŸi el membru al ÅŸcolii milesiene) a fost Anaximandru (610 î.e.n.- 546 î.e.n). El face un pas înainte pe tărâmul abstractizării (sau al codificării simbolice, despre care voi vorbi mai jos), instituind drept principiu universal apeiron-ul – o sinteză a celor patru elemente originare: apă, aer, foc, pământ. ÃŽn traducere, acest termen ar însemna nelimitatul, sau infinitul. El este ÅŸi cel care introduce termenul de principiu. Ca ÅŸi maestrul său, el a fost preocupat de mai multe domenii ale gândirii. ÃŽn astronomie, el a fost interesat de calcularea distanÅ£elor, mărimilor ÅŸi traiectoriei aÅŸtrilor. Deasemenea, el a inventat primul ceas solar, ÅŸi un model al universului, cu pământul în centru (geocentrist) - destinat, în principal, navigaÅ£iei. ÃŽn concepÅ£ia sa, pământul avea nevoie de un suport. Dar, el credea ÅŸi în existenÅ£a unei multitudini de lumi asemănătoare pământului, ÅŸi ceruri. Profesor al lui Anaximene ÅŸi Pitagora, Anaximandru a fost el-însuÅŸi un filosof complet, ÅŸi un â€om universalâ€. Alte domenii de care s-a preocupat au mai fost: geografia (Eratostene l-a numit întemeietorul geografiei ÅŸtiinÅ£ifice) ÅŸi ÅŸtiinÅ£ele naturii – elaborând chiar o teorie asupra apariÅ£iei fiinÅ£elor vii ÅŸi a omului, asemănătoare evoluÅ£ionismului. (ÃŽnsă, această teorie nu era chiar evoluÅ£ionism.) Anaximene (585-525 î.e.n), continuator ÅŸi elev al lui Anaximandru, a identificat principiul universal în aer. El vorbeÅŸte despre miÅŸcarea aerului, prin a cărei comprimare ÅŸi rarefiere s-ar fi format totul, inclusiv corpurile cereÅŸti. Åži acest aer al lui Anaximene ne duce cu gândul la eterul cosmic, ÅŸi la teoriile moderne ale expansiunii ÅŸi compresiunii universului! El a reconfirmat ideea filosofică conform căreia nimic nu se naÅŸte din nimic. Åži a forumulat, deasemenea, ideea saltului calitativ apărut ca urmare a acumulărilor cantitative. El a fost ÅŸi primul om de ÅŸtiinÅ£ă care a descoperit că luna nu are lumină proprie, ci o reflectă pe cea a soarelui. A mai descoperit ÅŸi explicaÅ£ia fizică a formării curcubeului. E posibil ca acei filosofi din vechime, dintre care primul atestat cronologic, ÅŸi printre primii ca importanÅ£ă, ar fi Thales, să fi avut despre cunoaÅŸterea lumii noastre, ÅŸi chiar a universului, cunoÅŸtinÅ£e la fel de avansate ca ÅŸi noi, modernii. Sau, poate chiar mai mult! Dar, o piedică în calea înÅ£elegerii noastre ar fi, pe de o parte, limbajul metaforic, ÅŸi pe de alta, neconcordanÅ£a reprezentărilor noastre de tip logic cu reprezentările antice simbolice. Lucrurile se petrec oarecum similar perceperii actuale a cercurilor din lanuri doar drept forme geometrice, atunci când ele ascund, de fapt, un simbolism profund – cu referire la simbolurile subconÅŸtientului universal – după opiniile unor psihologi. AcelaÅŸi lucru se petrece ÅŸi vis-a-vis de numere, ÅŸi de orice alta stiintă zisă exactă. Anticii credeau ca a reflecta asupra Numarului inseamna a reflecta asupra a “ceea ce este“ . ÃŽn antichitate, numerele nu reprezentau doar “entitati matematiceâ€, ci mult mai mult – un fel de “principiu al tuturor lucrurilorâ€, cu aplicaÅ£ii in toate domeniile, inclusiv al spiritului, al destinului nostru, ÅŸi al metafizicii. Cel puÅ£in, după Pitagora, un alt mare filosof ÅŸi matematician!" eu nu cred ca vb. prostii. si nici thales nu a avut nevoie de pre multi bani. banii nu sunt scopul. este doar o mentalitate prosta care castiga din ce in ce mai mult teren in romania.

da? ai dreptate numai in cazul in care faci o mare abstractie a realitatii. dealtfel ustensila nr. 1 a matematicii. prin abstractie insa se pierde mereu o parte din realitate. matematica a luat nastere din filosofie, iar filosofia din necunostinta. de fapt nu stim nimic. infinitul nu este definit (adica nu-l putem intelege). calculele matematice se efectueaza pe fractiuni de infinit. si daca vrei sa mergi mai departe pot fi bucati din univers...din inceput si sfarsit, din d-zeu... matematica a fost este si ramane filosofie.

muzica buna nu a avut niciodata nevoie de voce.  just listen!

hai noroc si la mai mare! da´ vezi ca am auzit intr-un thread ca au portbagajul mic, interiorul iefin, consuma mult si nu sunt considerate masini premium.  nu serios, s-o stapanesti sanatos, o alegere cu gust.

avand in vedere ca o suprafata sferica devine pe masura ce creste din ce in ce mai plana, cum oare arata o sfera cu un diametru infinit?

emission - emisii, gaze, noxe, co2; wartung erforderlich - necesita intretinere.

sambata am ridicat masina pe elevator, in speranta ca voi gasi ceva ce bate. pierderile de ulei la agr se preling pe blocul motor, pe esapament si se usuca pe masura ce se incalzesc pe esapament. am facut poze ca sa comand garniturile (de la agr) si luni ma duc la magazin. din pacate nu am gasit nimic care sa bata la prima si a doua vedere, in sensul ca am tras de roti, bascula etc, fara sa percep vre´un joc pe undeva. de altfel si toate budufele sunt intregi. fapt ce m-a cam desumflat. chiar si la amortizoare m-am uitat, le-am desfacut pe sus, credeam ca se poate ajusta jocul, dar nu e ca la vw. m-a mirat faptul ca am gasit suruburi cu hexagoane de 12 si de 18... credeam ca doar englezii folosesc.  daca stie cineva sa ma indrume cum s-o iau sistematic cu bataile i-as fi tare recunoscator. in rest sunt foarte placut surprins despre cum se comporta motorasul. are viata si raspunde in toate vitezele chiar si la cea mai mica apasare de acceleratie.  inafara de asta aproape nici nu-ti dai seama ca e diesel (in comparatie cu seatul care are pompa). pt. 116cp merge super masinuta. si consumul a mai scazut perceptabil de cand s-a mai incalzit un pic. incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult masinuta mea. 

salut, dupa cum am mentionat intr-un alt subiect de la 1 incolo intru tare in elan.  (ma bucur, dar nu stiu de ce?) bun. am mai multe lucruri de pus la punct si cer sfaturi celor cu experienta, care au mai facut, sfaturi pt care le multumesc anticipat. sa incepem cu lista: 1. remediat pierderi ulei prin zona agr / galerie admisie (cica se si curata agr cand se desface?) 2. remediat pierderi ulei pompa frana/recipient lichid de frana (garnituri?) 3. schimb filtre: aer, ulei, motorina 4. schimb ulei 5. schimb lichid frana (evident aerisit) 6. remediat batai / trancanituri fata 7. schimb ambreiaj (troncanituri rulment presiune, zgomote de troleibuz) 8. radiocasetofonul din dotare refuza sa cante pe radio (HU605) 9. evtl schimb subwoofer integrat, daca stie cineva daca e activ sau pasiv, respectiv daca am instalatie de curent acolo, evtl cam ce dimensiuni s-ar potrivi. stiu ca ma asteapta o gramada de munca si ca probabil am si de bagat niste bani, dar trebuie sa pregatesc masina asta pt. urmatorii 3-4 ani si m-am inarmat cu rabdare si tutun. care a facut vreunul dintre punctele mentionate este rugat sa-si dea cu parerea.

urmeaza un v40 cu 17 viteze si 10200hp, 4 compresoare si 5 turbine, montate in serie (cand sufla o data sar segmentii de pe piston), din pacate cu bord original, pana in viteza a5-a intoarce ceasul de patru ori la 260. evident masina lui chuck norris. 

pai atunci de ce sa ne complicam, lasa-l bre ca merge-asa!  la cat mai multe sute de mii! noi sa fim sanatosi.  a naibii coincidenta cataline!

brick-a-bracka, firecracker, sees-boom-ba, bugs-bunny, bugs-bunny, wra, wra, wra! rock on good ppl! 

"platit anticipat".... normal, de unde si vb. aia... 

frica este un instinct animal programat in adancurile mintii noastre. pe vremea cand eram animale ne salva viata. poate fi invinsa prin puterea ratiunii, insa in unele situatii ne mai este de folos. frica in exces poate provoca boli psihice. anxietatea si paranoia de exemplu. nu trebuie sa lasi frica sa-ti conduca viata. ...parerea mea (dupa 2 pahare vin rosh´) 

tata e mecanic. acum zece ani avea atelierul in bucurestii noi (=sediul central al ciorilor samsare de masini). pe vremea aia tocmai era o moda cu dura-lube. se gasea la fiecare consignatie, la fel ca ursusu si viceroyu. ciorile obisnuiau sa-l toarne in motoare sambata ca sa mearga duminica in vitan la targ. dura-lube la motor si malai la planetare. masinile le curatau si polisau la fantanele  . "e ca nou mancati-as" motorul ala calat despre care vb. l-am facut cu mana mea.

eu de atunci nu mai recomand la nimeni, adica, un motor de nova il mai faci cum il mai faci, dar la d5? lasa-l bre ca merge-asa! gaseste om si da leapsa mai departe, parerea mea. singurul aditiv pe care l-as "recomanda" ar fi unul de motorina pe timp de iarna, la motorina din ro. reclamele sunt facute pt. ca sa cumperi ;)

stiu un caz in care s-a calat un motor de nova acum 10 ani cu dura lube (o fi fost de la turci?). dar daca asta o fi fost singurul...incearcati, poate aveti mai mult noroc.  dar mai concret, de ce ati vrea sa bagati aditivii astia?

am rude la runcu, pe valea tanara

rahat, cu asa un nume ai un potential mai mare de brand. cred ca a fost o problema personala, gen: sa vada lumea ca ma descurc singura, nu sunt cine sunt ca e tata cine e. ....muieri

pai niste domni in domeniu, la nivel mai inalt au facut contracte: seminte tratate genetic de la americani...cu licenta... adica alea si numai alea, nu altele. nu ca am fi mamaligari, dar malaiul intra in porci, porcii se urca pe gratar, iar apoi pe noi (sub forma de grasime). alti domni din alt domeniu cu mana mai lunga au vandut dreptul de exploatare al zacaminteleor de petrol!!!-culmea- (care apartin poporului) unei firme cu trei litere din....austria...(care ni-l vinde tot noua)aveti grija sa nu va va vanda si pe voi drept sclavi intr-o zi... ca sa pun problema si altfel: mai e ceva de vandut in tara aia? si daca nu prea, o sa ne vanda si sufletele?

da, si totusi nu am inteles de ce refuza sa-i poarte numele tatalui.

1. sa fi avut mintea de acum la 20ani 2. mai putina prostie in lumea asta 3. sa-mi fi trait tineretea in anii 50 - 60

"aceasta nu mai este tara mea. sunt doar un chiarias disciplinat al ei." asta este cea mai desteapta vb. pe care am auzit-o in ultima vreme. eu refuz sa fiu chirias in tara mea, asa ca refuz sa stau in ea. fuck boc, fuck basescu.