Cheile Nerei

[ValiU 138]

Salut

Iata ca de paste am reusit sa ajung acolo unde nu ati vrut sa facem nationala.

Pot sa va zic ca e un loc de vis.

Am petrecut 3 zile minunate acolo.

Drumul din Bucuresti pana dupa Iablanita a fost forte bun. Ultimii 20 de km cu aproximatie.... au fost catastrofali

Ne-am campat la Dristie care, nu e un sat in adevaratul sens al cuvantului, este... o ratacire de case prin valea nerei.

Casele nici nu se vad intre ele.... Probabil ca iarna este... feeric... pur totul.

Mi-ar placea sa ajung si iarna sa vad zapada alba neatinsa....

...sa continuam...

ultimii doi km i-am parcurs pe drumul dintre doua case, un drum.... groaznic... plin de urme adanci facute de tractoare si masini mari. din fericire a fost uscat si am putut sa ma catar pentru a incaleca urmele.

Am ajuns la doua noapte, de fapt nu stiam unde am ajuns. ne-am oprit in prima poiana de pe marginea nerei si asta din cauza ca drumul devenise impracticabil pentru volvo.

Ne-am pus corturile, am bagat ceva alcool si apoi in sacii de dormit care si-au aratat ca isi merita banii , cel putin in cazul meu. Afara erau 6 grade, iar eu stateam in pantaloni scurti in sac...

Am incaput cu totul, am lasat doar o gaura pentru respirat.

Nici ceilalti nu s-au plans de frig.

A doua zi ne-am trezit devreme pentru a pleca la un traseu de 35 de km (dus - intors) de-a lungul cheilor.

Peisajul..... e superb. (o sa vedeti in pozele din link)

Am gresit putin traseul si am fost nevoiti sa facem o traversare a nerei in plus si asta cu peripetii. Am vizitat Lacul Dracului un lac format prin prabusirea unei pesteri apoi am continuat de-a lungul raului.

De fapt mai pe munte mai pe langa rau. Peisajul e superb, padure virgina din cauza accesului greu.

Am mers foarte mult, zona e superba si merita efortul. Traseul este foarte usor insa trebuie sa va inarmati cu vointa si rabdare. Merita.

Am traversat si renumitele podete, pe unul din ele am trecut pentru un cache (cei care au fost la nationala isi mai amintesc de geocaching). Ii lipseau foarte multe scanduri iar in unele zone fusasera puse doar bete. Adrenalina curata.

Din pacate nu am reusit sa ajungem pana la cantonul Damian. A fost prea mult chiar si pentru noi. ma refer ca distanta dus intors.

Ne-am intors la o ora rezonabila insa ne-am culcat tot pe la 12 dupa un bun gratar.

A doua zi, am plecat cu biclele, destul de tarziu, chiar foarte tarziu. Pe la 11

Ne-a costat scump asta. Am facut un traseu circular mai exact am ocolit intreaga zona de chei. 80 de km.

Am avut coborari spectaculoase pe drumuri forestiere, drumuri neumblate, prin crengi si copaci cazuti. Superb.

Am cazut de doua ori... una intr-o curba, cea de-a doua, prosteste mi-am agatat coarnele bicicletei de o liana.

Aveam 30 km/h. Nu am avut nicio sansa. Am un genunchi julit si piciorul vanat.

Drumul forestier ne-a scos la Podul Beiului, o intersectie de unde poti merge fie pe cheile nerei in doua directii fie catre Lacul Beiului, si cascada Beusnita.

Peisajul e superb. Lacul Beiului are o culoare turcoaz extraordinara, iar in el exista un izvor incredibil. Lacul are 200-300mp insa debitul apei care iese din el e impresionant. In mijlocul lacului zburda un pastrav. Cascadele sunt de "Wallpaper"

La ora 7 PM nu eram inca pe drumul de intoarcere. Din pacate nu am ajuns si la cascada. Deja era foarte tarziu iar noi eram abia la jumatatea drumului

Ne-am intors la podul Beiului de unde am luat-o pe ultima parte a cheilor Nerei un traseu de pedestras insa ... noi cu biclele.

Le-am carat destul de mult in spate dar peisajul ne-a incantat asa de tare incat.... parca nici nu le aveam cu noi.

La ora 2 noaptea am ajuns la cort. Drumul a fost extraordinar si desi eu si Iulia clacasem in jurul orei 12 ne-am oprit 15 minute pentru a manca, bea apa si odihni.

Ne-au mai revenit puterile.

Am stat in fata cortului la un pahar de bere si teacher's pana la ora 4:30. Am uitat toti de oboseala.

A doua zi, nu am mai fost in stare sa ma urc pe bicicleta.

Am fost pana la un alt cache in varf de munte dar de data asta cu masina, bicicletele .... se odihneau.

In concluzie

Un loc extraordinar care merita vazut. O sa vedeti pozele

Sunt foarte multi lilieci salbatici, deci in perioada 7-21 mai cand infloresc, cred ca e superb iar mirosul.... te imbata.

Ca si cazare, cel mai bine se poate sta in campingul de la pastravarie. Intre podul Beiului si lacul Beiului. Conditiile erau foarte bune pentru campare.

Recomand acel loc pentru cei care vor sa mearga.

Posibil sa fie galagie daca sunt multi.

Iata si un link catre pozele din aceasta mica aventura:

https://picasaweb.google.com/valiumbres/Copie?authkey=Gv1sRgCO2bgoaZgLG9Iw#

[Guest]

SUPERB .....bravo , sper sa ajung si eu pe acolo candva , este prea frumos pt a nu le vedea macar 1 data in viata .

[Adriann 1]

Misto experienta.

[claudiu2525 93]

Foarte frumos,ma roade invidia numai cand ma gandesc cum a fost gratarul ala in natura,facut cu lemne de padure.........

Danix,merita vazut ,dar cred ca-ti dai seama ca trebuie fara copii

[thor4ever 241]

https://picasaweb.google.com/114063490991951065073/ValeaBeiului

[mariusdaniel 950]

Superbe locuri, ai gasit si cazare, sau doar la cort ?

[thor4ever 241]

Nu ai unde cazare acolo.esti tu natura si pastravaria.Am fost 2 vikenduri la rand.Pe atunci stateam in TM

[costinell_mc 26]

Cazare la cort linga cantonul Damian care e parasit, sau cu sacul direct in canton dar e paragina...

La cantonul Damian ajungi f usoar cu masina dinspre Sasca.

Zona face toti banii mai ales daca te dai si cu caiacul sau raftul

Era sa uit... este o casa de lut facuta dupa principiile lui Gaudi de o arhitecta romanca stabilita in Canada to pe linga Sasca, este extraordinara!!!

situl lor era http://www.casa-verde.ro/ dar e cazut acum... va duce primarul din Sasca, Nelutu, e superbaiat.

Merita vizitata!

Edited 9 Oct 2011 by costinell_mc