Povestea unui mexican

[rushenescu 0]

CHIAR DACA UNII DINTRE NOI CUNOSC POVESTEA ESTE BINE SA O RECITIM

O ZI BUNA!

Poate va ajuta sa intelegeti!

In curand se vor implini 18 ani de cand am inceput sa lucrez la Volvo, o intreprindere suedeza.

A lucra cu ei este ceva foarte interesant. Orice proiect aici ia 2 ani pentru a se concretiza,

oricat de ingenioasa sau simpla ar fi ideea. Este o regula.

Procesele de globalizare cauzeaza in noi (brazilieni, argentinieni,

columbieni, peruani, venezuelieni, mexicani, australieni, asiatici

etc...) o anxietate generalizata in cautarea de rezultate imediate. In

consecinta, stilul nostru rapid nu se incadreaza deloc cu termenele de

scadenta intarziate ale suedezilor.

Suedezii dezbat, si iar dezbat,organizeaza "n" sedinte, efectueaza

evaluari, etc..., SI LUCREAZA ... dupa o schema mult mai incetinita.

Ceea ce este uimitor, este ca acest stil tot timpul da rezultate, in

timpul lor (al suedezilor), astfel ca punand impreuna maturitatea

necesitatii cu tehnologia potrivita, nu prea inregistreaza pierderi.

Pe scurt:

1) Suedia este de marimea unui singur stat din Mexic;

2) Nu are decat 2 milioane de locuitori;

3) Cel mai mare oras, Stockolm, abia daca are 500 de mii de locuitori,

asa ca o mica localitate din Mexic;

4) Mari intreprinderi cu capital suedez: Volvo, Scania,

Ericsson,Electrolux, ABB, Saab, Nobel Biocare, etc.

Nimic rau in asta, nu-i asa? Pentru a avea o idee de importanta lor,

ajunge sa mentionez ca Volvo face motoarele propulsoare ale navetelor de

la NASA.

Poate se inseala suedezii, dar ei sunt cei care-mi dau mie salariul.

Trebuie sa mentionez ca nu cunosc un alt popor care sa aiba o cultura

colectiva ca a suedezilor.

Va voi povesti o scurta istorie doar ca sa va faceti o idee:

Prima data cand m-am dus in Suedia in 1990, unul dintre colegii mei

suedezi ma aducea la serviciu in fiecare dimineata cu masina lui. Era in

septembrie, era frig si fulguia. Ajungeam foarte repede la intreprindere

si el parca masina tot timpul foarte departe de intrare.

In fiecare dimineata vin in jur de 2 mii de angajati cu masina la

serviciu....

In prima zi nu am facut nici un comentariu, nici in a doua sau in a

treia, dar in una din zilele ce au urmat, cu un pic mai multa incredere,

l-am intrebat pe colegul meu:

- Aveti locuri de parcare fixe aici? Am vazut ca parcarea este complet

goala cand ajungem si totusi tu parchezi la mare distanta de intrare....

Iar el mi-a raspuns pur si simplu:

- Nu, dar noi, care ajungem foarte devreme, avem tot timpul sa mergem

pana la intrare, dar cei care ajung mai tarziu, au mai multa nevoie sa

gaseasca locuri mai aproape de intrare, nu crezi?

Imaginati-va ce fata am facut. Si acest lucru a fost suficient ca sa-mi

schimb in profunzime mentalitatea.

Mai nou, in Europa exista un curent denumit "Slow Food" (Slow Food

International Association), Asociatia internationala a alimentatiei cu

rabdare, al carei simbol este melcul, isi are centrul in Italia.

Ceea ce predica aceasta miscare "slow food" este ca oamenii trebuie sa

manance si sa bea lent, pentru a savura mancarea, pentru a se bucura de

procesul de prepare al mancarii, impreuna cu familia, cu prietenii, fara

graba si de calitate.

Ideea este de a se contrapune spiritului "Fast Food" si a tot ceea ce

reprezinta el ca stil de viata. Surpriza este ca aceasta miscare Slow

Food, serveste ca baza pentru o miscare mult mai ampla numita Slow

Europe , dupa cum descrie revista Business Week in ultimele sale editii

europene. Totul a pornit de la punerea in discutie a grabei si nebuniei

generate de globalizare, de dorinta de a avea nivelul vietii in

cantitate mare, opus la a avea calitate, (ma refer la calitate de viata,

sau calitate umana).

Conform revistei Business Week, muncitorii francezi, chiar daca lucreaza

mai putin (35 de ore pe saptamana), sunt mai productivi decat colegii

lor americani sau britanici. Si germanii, care in multe intreprinderi au

implantat saptamana de 28,8 ore de munca, au vazut productivitatea

crescand cu un laudabil 20%. Aceasta atitiudine, numita "slow attitude",

atrage atentia pana si americanilor, discipolii lucrului rapid, imediat

si in cantitate mare. Pe de alta parte, aceasta atitudine fara graba nu

inseamna sa se faca mai putin, nici sa se obtina calitate si

productivitate mai mici, ci mai multa perfectiune, atentie la detalii si

mai putin stress.

Practicand acest lucru in viata, inseamna o intoarcere la valorile

familiei, ale prietenilor, ale timpului liber, ale bunei comoditati, ale

vietii in micile comunitati. O intoarcere la AICI, prezent si concret,

opus lui MONDIAL, indefinit si anonim, inseamna a relua valorile

esentiale ale fiintei umane, a micilor placeri ale cotidianului, ale

vietii simple si ale convietuirii, ale religiei si credintei.

INSEAMNA UN MEDIU DE LUCRU MAI PUTIN COERCITIV, MAI VESEL, MAI CALM, SI

TOTUSI MAI PRODUCTIV, MEDIU IN CARE TOTI OAMENII FAC CU PLACERE CEEA CE

STIU EI MAI BINE SA FACA.

E recomandabil sa ne gandim mai in amanunt la toate acestea. E posibil

ca vechile proverbe: "Cu rabdarea trece marea" si "Graba strica treaba",

sa merite din nou atentia noastra in aceste timpuri de nebunie. Nu ar fi

bine ca intreprinderile din comunitatea, orasul, statul sau tara noastra

sa inceapa a dezvolta programe serioase de calitate, fara graba, chiar

pentru a mari productivitatea si calitatea produselor si

serviciilor,fara a pierde calitatea umana?

In filmul "Parfum de femeie" exista o scena de neuitat in care orbul

(interpretat de Al Pacino) invita o fata la dans si ea ii raspunde:

- Nu pot, logodnicul meu va sosi in curand. La care orbul ii raspunde:

- Stii, viata se traieste intr-o clipa, si o ia la un tango. Cel mai bun

moment al acestui film este aceasta scena de 2 sau 3 minute.

Multi traiesc alergand dupa timp, si il ajung doar cand mor, fie de un

infarct, fie de un accident pe autostrada pentru ca goneau prea tare

pentru a ajunge la timp.

Altii sunt prea nerabdatori sa traiasca in viitor, si uita sa traiasca

in prezent, care este unicul timp care exista cu adevarat.

Toti avem pe aceasta planeta acelasi timp, nici mai mult, nici mai putin

de 24 de ore pe zi. Diferenta sta in utilizarea acestor ore de catre

fiecare dintre noi. Trebuie sa invatam sa profitam de fiecare moment,

pentru ca, dupa cum zice John Lennon: "Viata este ceea ce se intampla in

timp ce planificam viitorul"..

Va felicit pentru ca ati reusit sa cititi acest mesaj pana la sfarsit.

Multi l-ar fi citit doar pana la jumatate, ca sa nu piarda timpul.....

Atat de valoros in aceasta lume globalizata !

[mironb 61]

Suedia are vreo 9 milioane jumate de locuitori, Stockholm are singur vreo 2 milioane.

[alex 1]

Asta nu e povestea unui roman ?

Pot sa jur ca am citit-o scrisa de un roman. 

LE : asta ca sa-mi dovedesc ca nu`s nebun 

http://www.volvo-club.ro/forum/index.php/topic,8031.0.html

Deosebit insa,e faptu` cum cele doua povesti se aseamana. Eu cred ca era vorba de doi frati ! 

[iulirx 614]

adica mai incet si mai bine. mai incet pentru ca mai multe creiere sa ajunga si ele sa judece problema.

(vine gigel cel destept cu o solutie pe care tot el are s-o imbunatateasca in citeva saptamini - daca-i interzici 2 saptamini sa puna in practica ceea ce a gindit, o sa plece la drum cu ideea deja imbunatatita- functioneaza SIGUR. verificat !)

mai bine, ca sa n-avem pierderi.

omul acela care a parcat departe stia sigur ca cei care vin mai tirziu o sa-l respecte pentru asta. si, la ridul lui, cind va veni tirziu, va gasi loc in fata, ceea ce il va face ca si miine , daca vine devreme, sa parcheze departe.

asta e o lege a bunului simt. a culturii. si a respectului pentru sine si ceilalti.

[Heimdallr 2,500]

Suedia are vreo 9 milioane jumate de locuitori, Stockholm are singur vreo 2 milioane.

Ai dreptate, Xy, încap două rectificări:

1)

[...]

2) Nu are decat 2 milioane de locuitori

[...]

http://en.wikipedia.org/wiki/Demographics_of_Sweden

2)

[...]

3) Cel mai mare oras, Stockolm, abia daca are 500 de mii de locuitori,

asa ca o mica localitate din Mexic;

[...]

http://en.wikipedia.org/wiki/Stockholm#Demographics