Logica impotriva tuturor 2.....

[tommytza 13]

confunzi (grav) valoarea zero cu sirul (sirurile) care converge (converg) la infinit la zero.

confunzi (la fel de grav) valoarea infinit cu sirul (sirurile) care converge (converg) la infinit la infinit.

daca asta e baza teoriei tale....mai ramine sa si definesti ce e zero si ce e infinit.

(din nou , atentie: nu poti folosi notiunile zero si infinit)

nu va mai jucati cu lucruri pentru oameni mari ! le stricati !

Dar cu Volvo ne putem juca?

[parola 64]

@Iulrix

"anul 1 de facultate, operatie nedeterminata. (siruri, semestrul 1)

nota doi !"

Frumos ar fi din partea mea sa-ti dau dreptate. Obiectiv este sa-ti spun "pune mana pe o carte si mai citeste" inainte de a face afirmatii gratuie!

Avem următoarele relaÅ£ii

∞-∞; 0*∞; ∞/∞; 0/0; 1^∞; 0^0; ∞^0

Toti membrii acestor egalitati reprezinta asa numitele „cazuri exceptate†din analiza matematica. Se numesc astfel deoarece valoarea lor poate fi orice numar real si depinde de cazul concret al limitei calculate. Sau,definitia din manual: nu exista reguli de tip l’Hospital care sa fi direct aplicate si sunt necesare unele prelucrari ale functiei de sub limita.

Sau reinventam matematica Iulrix?

Eu am spus asa: ca pentru oricare numar real suficent de mic (infinitezimal), exista un numar real suficent de mare, astfel incat produsul lor sa fie un numar real intreg. Matematic nu gresesc iar cuvintele tale nu au nici o insemnatate pentru mine atata timp cat nu stii definitiile matematice sau nu le accepti.

De acord ca nu au cauzalitate. La momentul actual nu au corespondenta in Fizica. Dar asta nu inseamna ca automat nu exista. Tocmai din aceasta cauza am redus totul, la un exemplu simplu. Insa nu am incalcat nici o regula, facand presupunerea ca LA INCEPUT ar fi putut sa nu existe cauzalitate.

confunzi (grav) valoarea zero cu sirul (sirurile) care converge (converg) la infinit la zero.

confunzi (la fel de grav) valoarea infinit cu sirul (sirurile) care converge (converg) la infinit la infinit.

"Acest produs  este binecunoscut celor care fac analiza matematica. Ei stiu ca, daca ajung vreodata cu calculele lor la acest produs, sunt în situatia unei nedeterminari, pentru că nu vor putea stabili o valoare anume pentru el. De aceea, ei denumesc acest produs „caz exceptatâ€. Atunci cand vor ajunge la un asemenea produs, vor fi nevoiti sa faca tot felul de artificii pentru a-l evita, înlocuindu-l cu expresii finite înainte de a trece la limita."

Repet, mai pune mana si citeste, eu m-am exprimat destul de clar in limita definitiilor!

Atat în Fizica, cat si în Matematica, infinitul este un numar apartinand dreptei reale încheiate.

Apeland la bunul simt, iti poti imagina ca termenul de "infinit" este ceva pt. care timpul de masurare este infinit. Ca sa spui cat face infinit+1 ar trebui sa masori cantitatea de infinit iar la acest rezultat sa adaugi 1. Dar daca timpul de masurat aferent cantitatii de infinit este infinit, atunci la razultatul masurarii cantitatii de infinit nu vei putea sa adaugi 1 niciodata pentru ca timpul de masurare pt. infinit este infinit iar adaugarea lui 1 trebuie sa se faca dupa masurare. Tocmai limitarea noastra temporala ne opreste sa facem masuratoarea. Dar Ecuatiile relativiste ale lui Einstein (deocamdata majoritatea le accepta)  prezic existenta unei singularitati spatiu-timp, ceea ce l-a determinat pe Hawking sa afirme ca lucrurile pot sta si altfel (nu mai revin...)

Acuma, depinde ce "infinit" ai folosit tu...cel din matematica sau cel din filozofie? Pentru ca daca eu vorbesc de matematica si tu de filozofie, nu ne vom intalni!

ÃŽn matematică, infinitul este deseori folosit ca număr (de ex. el numără sau măsoară lucruri). Infinitul este relevant în legătură cu limite matematice, Paradoxul lui Russell, numere hiperreale È™.a. ÃŽn mod neaÈ™teptat s-a putut dovedi că, luate după bogăÈ›ia lor de membri (cardinalitate), există mai multe feluri de mulÈ›imi infinite.

ÃŽn filozofie, infinitul se referă la spaÈ›iu È™i timp, precum în prima antinomie a lui Kant. Atât în teologie cât È™i în filozofie, infinitul apare în concepte precum "absolut", "Dumnezeu" È™i "Paradoxurile lui Zenon".

Ca È™i în analiza reală, în analiza complexă simbolul ∞ , numit de asemenea "infinit", denotă o valoare nelimitată. ÃŽn schimb, întrucât un număr complex nu poate avea semn, există o singură valoarea "infinit". x->∞  înseamnă că modulul lui x creÈ™te spre +∞  (ca număr real). Planul complex extins cu "punctul de la infinit" se poate proiecta pe o sferă, numită sferă Riemann.

Ce putem spune insa despre cuburile in patru dimensiuni? Ce putem spune despre patru dimensiuni pur si simplu? Uimitor, dar destule. Nu putem privi un cub cvadridimensional dar ne putem gandi la el, spun cercetatorii. Are 16 colturi, 32 de laturi si 24 de fete. Sa continui? Un cub in sapte dimensiuni are 672 de fete. Unul decadimensional are 5.120 de laturi. Si se poate continua, deoarece adevarata natura a matematicii este le limita gandirii noastre. De aceea, infinitul nu ar trebui privit ca o enigma matematica ce trebuie dezlegata, ci ca o cheie a vietii insasi, pe care, intelegand-o, ne vom elibera de toate constrangerile mintilor noastre limitate si vom putea avea si intelege Universul. Pentru ca infinitul nu este doar in spatiul cosmic ale carui frontiere nu le percepem, ci chiar si in ultimul fir de nisip de sub talpile noastre.